Ianuarie.N-a mai plouat de mult.Picaturile par calde si sunt atat de taioase.As vrea ca timpul sa se incheie aici si acum,desi sunt singura,iar agonia de alb din jurul meu ma ameteste.Lacul este atat de tanar si trist.Lacul-o femeie alba,fara de miscare.Moarta.Vantul isi infinge radacinile reci in parul meu,miscandu-se haotic,acoperindu-mi privirea,si cu ea si lacul....
Analogie:Ianuarie devreme.Mi-ai zis:Te iubesc.Nici tu nici eu nu suntem primii care folosesc cele doua cuvinte.El:Dar cand iti zic "te iubesc" simt ca am in mine si lumina si ura..si....Copila:Dar este un cliseu!El:Nu am sa exprim...Uite-te in jur,iubito!Esti singura...Atunci s-a intors cu fata la malul lacului si malul era pustiu,nemiscat.
Ianuarie tarzie:Un chip fara nume,o lacrima ajung.Pentru totdeauna.Poti modela visele asa cum vrei,dar tot asa de usor ramai si cu dezamagirea.Asa ca zambeste,pentru ca visele vor veni si vor pleca,iar tu ramai cu amintirile unor luni de iarna trecute.Amintirile calde ale unor prieteni carora nu le pasa ce esti.
Analogie:Mai.Cerul e mat.Din nou.Mi-ai strans degetele calde cu mana ta rece,atat de rece.Am vrut sa-mi trag mana dintr-a ta,dar mana mea parea doar un copac fara de miscare.Nu am putut sa mi-o scot din stransoare.Te-am asemanat cu un copac,desi ideea parea ciudata.Un copil-copac,pentru ca eram amandoi doar niste copii.Imi placea sa te am langa mine.Ma gandeam adesea daca Eram soare,iar tu cer.Iar bate vantul.Prea nelinistitor.
Toamna.Soarele straluceste in amurg.Frunzele se ridica si roiuri dezorientate .Mi-e dor de mare,de lungile priviri inapoi pe care le faceam adesea,atunci can inotam in larg doar ca sa fiu departe.Sa ma simt singura,sa pot sa gandesc orice...Sa stiuca ma aflu ata de departe de pamant,cu soarele deasupra mea stralucind,stiind ca sunt doar eu ,marea si iluziil.Oamenii care sunt inca la mal.Ma striga,dar eu nu vreau sa ma intorc...In calmul golfului imi zic:De ce masura iubirii este pierderea ei?
Analogie:Femeia cu parul de foc:Ti-am zis ca timpul vindeca tot!Iar noi oamenii nu intelegem de ce ni se intampla tot felul de lucruri,pentru ca am crezut mereu ca totul este cum ar trebui sa fie.Nu mi-a pasat ca singura trebuia sa -mi fac viata,ci am lasat-o sa curga...El:te rog!Fata cu parul ca focul:Nu!El:Dar..Fata cu parul ca focul: te iubesc!Uita ce am zis!Timpul vindeca totul...
Va urma..
Analogie:Ianuarie devreme.Mi-ai zis:Te iubesc.Nici tu nici eu nu suntem primii care folosesc cele doua cuvinte.El:Dar cand iti zic "te iubesc" simt ca am in mine si lumina si ura..si....Copila:Dar este un cliseu!El:Nu am sa exprim...Uite-te in jur,iubito!Esti singura...Atunci s-a intors cu fata la malul lacului si malul era pustiu,nemiscat.
Ianuarie tarzie:Un chip fara nume,o lacrima ajung.Pentru totdeauna.Poti modela visele asa cum vrei,dar tot asa de usor ramai si cu dezamagirea.Asa ca zambeste,pentru ca visele vor veni si vor pleca,iar tu ramai cu amintirile unor luni de iarna trecute.Amintirile calde ale unor prieteni carora nu le pasa ce esti.
Analogie:Mai.Cerul e mat.Din nou.Mi-ai strans degetele calde cu mana ta rece,atat de rece.Am vrut sa-mi trag mana dintr-a ta,dar mana mea parea doar un copac fara de miscare.Nu am putut sa mi-o scot din stransoare.Te-am asemanat cu un copac,desi ideea parea ciudata.Un copil-copac,pentru ca eram amandoi doar niste copii.Imi placea sa te am langa mine.Ma gandeam adesea daca Eram soare,iar tu cer.Iar bate vantul.Prea nelinistitor.
Toamna.Soarele straluceste in amurg.Frunzele se ridica si roiuri dezorientate .Mi-e dor de mare,de lungile priviri inapoi pe care le faceam adesea,atunci can inotam in larg doar ca sa fiu departe.Sa ma simt singura,sa pot sa gandesc orice...Sa stiuca ma aflu ata de departe de pamant,cu soarele deasupra mea stralucind,stiind ca sunt doar eu ,marea si iluziil.Oamenii care sunt inca la mal.Ma striga,dar eu nu vreau sa ma intorc...In calmul golfului imi zic:De ce masura iubirii este pierderea ei?
Analogie:Femeia cu parul de foc:Ti-am zis ca timpul vindeca tot!Iar noi oamenii nu intelegem de ce ni se intampla tot felul de lucruri,pentru ca am crezut mereu ca totul este cum ar trebui sa fie.Nu mi-a pasat ca singura trebuia sa -mi fac viata,ci am lasat-o sa curga...El:te rog!Fata cu parul ca focul:Nu!El:Dar..Fata cu parul ca focul: te iubesc!Uita ce am zis!Timpul vindeca totul...
Va urma..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu