duminică, februarie 08, 2009

Mi-e dor sa-mi spui:"Iubirea-ti sta in cui!"


Sa ne intoarcem..CEALALTA:nu.Plutesc.Vantul aduce odata cu el strigate,ganduri si aduce timpul.Este primavara in februarie.Ma uit la undele apei si vad cerul.Cerul ne misca,copila.Dar preferi sa nu-ti zic asa.Esti o tanara cu parul parca facut din copacii oglinditi in lac.Soarele se se pregateste sa apuna,va disparea prin trestii.Luna sta pe cerul limpede,curat al amurgului timpuriu.E la fel de lucida ca soarele....Priveste vantul cum imi despica suvitele castanii,cum iti atarna raul la picioare.As vrea sa fie vie amintirea pe care o asemui acestor momente.Cand eram copii,vara,cand ne jucam de-a-vati-ascunselea.Atunci nu credeai in maturizare.Nu credeai ca vom pierde timpul.Nu credeai decat in jocul nostru.Credeai in vantul subtire al verii.E iarna,insa.Pasarile ciripesc.Dar vreau sa ramana soarele.Cu umbrele deschise si privirea lui dogoritoare.Daca ar fi sa atribui acum o stare,o dorinta,un miros,un cantec,o persoana acestui timp,ar fi cu siguranta acestea..Ma simt calma,ma simt vant cu soare.Imi doresc sa fiu copil,sa raman copil.Miroase a alge,a lac,miroase a primavara devreme,miroase a vant.Aleg "Zmeu" de la Vama Veche..."n-ai stiut sa traagi de sfori/am cazut de mii de ori.."Il vreau pe EL.Dar Alexandra ,draga,El nu exista(era clar,esti prea visatoare insa).Adio,Soare.Adio,luna..Avionul pare o infinitate de alb pe patura de nori.A disparut,la fel ca lua,in plapuma de nori.Lacul ne misca de-a lungul malului.Am pierdut soarele prin trestia animata doar de umbrele ramase.Tu imi tii umbra.Malurile sunt calme.Doar tu vorbesti.Imensitati de sunte menite sa enerveze sau doar sa sparga ecoul mut si frigul de care am atata nevoie...Un cantec spune:"micile cuvinte sunt facute pentru tacere..Nu vorbi!"Sensul lor se pierde,se invecheste odata cu vantul atunci cand TU uiti insemnatatea lor.Am mintit,nu a disparut soarele.Nu inca.Nu ti-am aflat rostul,copila.Vrei sa fim libere,sa zburam sau vrei sa avem coltul nostru de lac.Lebede libere plutind pe lac.Sa lasam urme in soare,umbre pe umbre.Dar esti doar o copila.Asa sunt si eu.

6 comentarii:

Anonim spunea...

Desigur ca "EL" exista. Dar mai intai trebuie sa il cunosti. Alt chip, alt nume, dar..
Suntem copii.

lascenedumonde spunea...

Da,copii prosti.Dar eu asa vreau sa raman.

Anonim spunea...

Imi plac poemele tale exprimate prin proza. Existenta nu poate fi definita. Uneori imaginarul este defapt realul. Cine mai stie...
Important este ca exista si este frumos. Restul ramane pentru fiecare sa decida...
O zi minunata iti doresc

lascenedumonde spunea...

Imagiarul este lumea creata de fiecare nebun,adica de fiecare om

Anonim spunea...

O zi de 8 martie minunata iti doresc

lascenedumonde spunea...

multumesc