Coloreaza lumea acoperita de muguri de cires si iubeste soarele pentru ca nu va zambi la nesfarsit.Aminteste-ti cum era primavara trecuta.In martie.Iubeste sa razi si iubeste sa razi in soare.Asta ii spunea Olga primaverii atunci cand se plimba printre ciresii inmuguriti cu primavara in buclele-i castanii.
O parte din monologul Olgai:"Si m-a prins de mana si mi-a aranjat o floare in par...o floare cu miros fraged.Si a zambit,cu un zambet necunoscut si sincer.Un zambet la primaverii.Apoi a inceput sa alerge,iar eu l-am urmat.M-a pierdut pe o poteca cu soare, mana rece cu chipul cald si parul in care isi atintea soarele razele.."
Cadeau din cer flori de cires si ningea cu soare.Si n-a stiut e el sau primavara.Si nu era nici el,nu era nici primavara,era fericirea.
Atunci cand si-a dat seama,Olga n-a mai asteptat..A fugit inapoi pe camp si in casa.Urmatoare zi,era deja in drum spre Franta.Presata in jurnalul ei era floarea de cires.Langa era desenat campul si ciresul,iar sus scria:"Din dragostea celui care a scuturat ciresul..."
Franta era amalgamul de cires si soare dintotdeauna.Purta la gat simplul medalion care insemna ceva diferit pentru fiecare.Pentru ea insemna ascunderea sentimentelor..Protectie.A venit in Franta sa scrie.Incearca sa gaseasca cuvantul pentru a descrie soarele si ciresul.
Alta parte din monologul Olgai:"Vino cu mine!"
Am gasit cuvantul:"soarele si ciresul"
