Indiferenta nu l-a ajutat nici de data asta,insa ii opri gandurile nebune.Vroia sa fie el cel mai bun..In ce?Nu conta...Insa nu se lasa scufundat asa usor...era tot el.Era fatal intr-un fel unic si o stia,caci de aceea se schimbase.Pentru lume.Asa avea sa devina unul de-ai lor.Era demonul pe pamant,cu fete si fete,fiecare patrunzatoare si ascunsa,un fel de cutie a Pandorei prea putin deschisa.Se mandrea cu faptul ca reusise.Insa nu se regasea.Poate,dar nu din perspectiva lui...Nici nu vroia sa auda...Ii curgeau in minte,cuvintele prost aranjate si scrise in graba de pe un vechi manuscris.De ce il citise?Nici el nu stia inca.Ar fi preferat sa-si stopeze curiozitatea...acum suferea.Manuscrisul nu era de el.Paginile lungi si rasfirate erau un mozaic.Vechi cuvinte intelepte,fara inteles...un fel joc inventat pentru a fi descoperit si a rani prin cruzimea sugestiilor si a regulilor.Isi plimbase prea mult ochii.Desi parea sa aiba dreptate..in legatura cu influenta...si probabil cu...cu imbecilitatea.Da!Devenise un imbecil,murisera suflete tinere pentru el..Incapabil sa-si stearga ochii,le lasa sa curga.Lacrimi reci si pline de ura fata de el.Oameni ii ziceau asa si se obisnuise...Ii placea...ii dadea o anume aura.Aura!!!???De prost poate!isi zicea.Dar pana sa ajunga la o concluzie,pana la a se descoperi...ce facuse?..Nu mai tinea exact minte.Ranise...o da...si inca multi..Cine sa-l mai inteleaga?Nu se vroia singur,nu se vedea singur.Nu era singur,numai ca nu a vazut.Atatea fiinte dintre care una mai speciala,creata pentru el...Oare exista???Nu stia...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu