Privind in chip infiorator drumul,batranul se opri.Era prea obosit si singur ca sa-l continuie.Si pana la urma de asta venise.Nu avea sa se indure.Nu-i pasa.Asa cum nimanui nui pasa.Era doar el si bastonul...si desigur clipele vietii.Si filmul care ii rula ca viu prin fata ochilor.Ritmul nebun il obosea.Greselile nu-l deranjau.Se gandea.La ce a fost si la ce va lasa in urma.Nebunii..asa isi zicea.Sunetul serii se lasa invaluindul in si mai multe mistere.Nu mai vroia sa le afle.Cui sa le lase?Plin de riduri si scorojit pica bastonul..Cu lacrimi in ochi muri si batranul,muri si speranta,muri nimicul din ochii lumi.Pe cand el cadea,alti tineri se nasteau dand drumul cursului si regretelor.Lasand prada fiarelor,cuvintele si demonii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu